Mimul

Mimez zambetul florilor
timpurii de pe camp,
Mimez aparitia zorilor
si fericirea de pe chipu-mi tamp,
o mimez.

Mimez cuvintele dulci
pe care ti le rostesc in ureche,
Mimez mii de cruci
si din sufletu-mi,tristetea cea veche
o mimez.

Mimez mangaierile senzuale
cu care te fac fericita,
Mimez trairile actuale
si durerea din inima-mi tabacita,
o mimez.

Mimez cerul albastru
ce ma invaluie in raze solare,
Mimez zborul de astru
si cruda-ti disparitie,floare,
o mimez.

Mimez chiar si Sfanta Biblie
ale carei versete ma dor,
Mimez viata si bataile cordului
si moartea-mi,in clipa cand mor,
o mimez.